Bacteriile intestinale pot ajuta la refacerea sistemului imunitar?

Pentru prima data, cercetatorii au demonstrat modul in care microbiomul intestinal poate influenta sistemul imunitar la oameni. Este un pas foarte important, intrucat munca lor ar putea duce la noi tratamente pentru afectiuni imunitare.

Sistemul nostru imunitar

Este alcatuit din organe speciale, celule si substante chimice care lupta impreuna impotriva infectiilor.

Principalele parti componente ale sistemului imunitar sunt: celulele albe din sange, anticorpii, sistemul limfatic, splina, timusul si maduva osoasa. Acestea sunt partile care lupta activ impotriva invadatorilor straini.

Alte mijloace de aparare impotriva microbilor

Pe langa sistemul imunitar, organismul mai are cateva modalitati de a se apara impotriva microbilor, inclusiv:

• Pielea – o bariera impermeabila care secreta uleiuri cu proprietati antibacteriene.
• Plamanii – mucoasa din plamani capteaza particulele straine, iar cilii (firisoare mici de par) ajuta la eliminarea mucoasei prin tuse
• Tractul digestiv – mucoasa gastro-intestinala contine anticorpi, iar acidul din stomac poate ucide majoritatea microbilor.

Pe langa acestea, fluidele corporale precum uliurile secretate de piele, saliva si lacrimile contin si ele enzime antibacteriene care ajuta la reducerea riscurilor de infectii.

Ce este microbiomul si de ce este important?

Cu totii purtam o colectie unica de microorganisme, formata din bacterii, ciuperci si virusi. Fiecare intestin, gura si piele gazduieste propria comunitate unica de microbiomi, esentiala pentru mentinerea unui sistem imunitar robust, a unui intestin sanatos, a unei bariere rezistente a pielii si, in general, a unei sanatati bune.

Numarul de microorganisme pe care il purtam este de fapt mai mare decat numarul de celule umane proprii si in greutati totale in jur de 1,8 kg, ceea ce este mai mult decat cantareste creierul nostru!

Acesti microbi din corpul nostru nostru constituie microbiomul uman si ne afecteaza in mod direct sanatatea.

El ne influenteaza chiar starea de spirit si comportamentul.
Cercetarile asupra acestuia din urma se numesc „axa intestin-piele-creier” – care leaga microbiomul intestinului si pielii de functionarea creierului nostru.
De exemplu, bacteriile intestinale „nefericite” pot emite semnale de stres care pot ajunge la creier. Cercetarile in acest domeniu sunt inca la inceput, dar se fac progrese rapide.

Un alt exemplu de microbiom este cel intestinal, format din trilioane de bacterii, ciuperci si alti microbi. Este si cel care joaca un rol foarte important in sanatatea noastra, alaturi de celelalte, ajutand la controlul digestiei si beneficiind sistemului imunitar.

Un dezechilibru al microbilor nesanatosi fata de cei sanatosi din intestine poate duce la cresterea in greutate, cresterea glicemie, a colesterolului sau a altor tulburari.

Este foarte important asadar sa avem grija de microbii sanatosi din intestin, printr-o alimentatie bogata in fructe, legume, cereale integrale si alimente fermentate.

Care este legatura dintre microbiomul intestinal si imunitate?

Cercetatorii de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, au urmarit recuperarea microbiomului intestinal si a sistemului imunitar al pacientilor dupa transplanturi de maduva osoasa (BMT), dupa tratamentul cancerelor de sange.

Profesionistii din domeniul sanatatii folosesc chimioterapia si radioterapia pentru a distruge celulele sanguine canceroase in afectiuni precum leucemie si limfom. Dupa finalizarea tratamentului, care ucide si celulele imune sanatoase, specialistii injecteaza pacientii cu celule stem din sangele sau maduva osoasa a unui donator.

Aceste celule donate refac incet capacitatea pacientilor de a-si crea propriile celule sanguine.

Cu toate acestea, pacientii trebuie sa ia antibiotice in primele cateva saptamani dupa transplant, deoarece sunt inca vulnerabili la infectii. Acestea insa deranjeaza echilibrul microbiomului intestinal, ucigand „bacteriile prietenoase” si permitand prosperarea tulpinilor periculoase.

Odata ce sistemul imunitar al pacientilor este suficient de puternic, ei pot opri administrarea antibioticelor, ceea ce permite microbiomului intestinal sa se refaca.

Cercetatorii de la Sloan Kettering au folosit aceasta oportunitate unica pentru a studia modul in care microbiomul afecteaza sistemul imunitar.

„Comunitatea stiintifica a acceptat deja ideea ca microbiomul intestinal era important pentru sanatatea sistemului imunitar uman, dar datele pe care le-au folosit pentru a face aceasta ipoteza provin din studii pe animale”, explica biologul de sistem Joao Xavier, care este co-senior autor al lucrarii cu fostul sau post-doctor Jonas Schluter.

„Recuperarile paralele ale sistemului imunitar si ale florei intestinale, ambele fiind deteriorate si apoi restaurate, ne ofera o oportunitate unica de a analiza asocierile dintre aceste doua sisteme”, spune dr. Schluter, care este acum profesor asistent la NYU Langone Health in New York, NY.

Folosind probe de sange si fecale de la peste 2.000 de pacienti tratati la centrul de cancer intre 2003-2019, cercetatorii au reusit sa urmareasca modificarile zilnice ale florei intestinale si numarul de celule imune din sangele lor.

„Studiul nostru arata ca putem invata multe din probele de scaun – probe biologice care ar fi literalmente aruncate la toaleta”, spune dr. Xavier. „Rezultatul colectarii acestora este ca avem un set de date unice cu mii de informatii pe care le putem folosi pentru a pune intrebari despre dinamica acestei relatii.”

Cercetatorii au folosit un algoritm de invatare automata pentru a identifica tiparele din date, care includeau informatii despre medicamentele pacientilor si efectele secundare pe care le-au experimentat.

Una dintre descoperiri a fost ca prezenta a trei tipuri de bacterii intestinale – numite Faecalibacterium, Ruminococcus 2 si Akkermansia – a fost asociata cu concentratii crescute in sange ale celulelor imune numite neutrofile.

Prin contrast, doua tipuri numite Rothia si Clostridium sensu stricto 1, au fost asociate cu un numar redus de astfel de celule imune.

Simularile pe computer realizate de cercetatori au prezis ca imbogatirea florei intestinale cu cele trei genuri „prietenoase” ar accelera recuperarea sistemelor imune ale pacientilor.

„Aceasta cercetare ar putea sugera in cele din urma modalitati de a face BMT-urile mai sigure prin reglementarea mai atenta a florei intestinale”, spune co-autorul Marcel van den Brink.

Concluzii promitatoare

Incheindu-si lucrarea, autorii scriu:

„Demonstratia noastra ca microbiomul intestinal influenteaza imunitatea sistemica la om deschide usa catre o explorare a potentialelor interventii orientate spre acest microbiom intestinal, pentru a imbunatati imunoterapia si tratamentele pentru imuno-mediate si boli inflamatorii.”

Un studiu anterior a constatat ca a avea o diversitate mai mare de specii bacteriene in intestin este asociat cu o sansa mai mare de supravietuire dupa un transplant de celule stem. Aceasta cercetare a constatat, de asemenea, ca o diversitate scazuta de bacterii a crescut probabilitatea unei boli grefa contra gazda potential fatala, atunci cand celulele imune ale donatorului ataca tesuturile destinatarului.

In 2018, cercetatorii Sloan Kettering au publicat rezultatele unui studiu clinic in care au folosit transplanturi fecale pentru a restabili flora pacientilor dupa tratamentul cancerului de sange.
Au folosit propria materie fecala a pacientilor, care a fost colectata si inghetata inainte ca transplantul de maduva osoasa si tratamentul cu antibiotice sa le perturbe microbiomul intestinal.

Cum poti avea grija de microbiomul intestinal?

Exista multe modalitati de a iti imbunatati microbiomul intestinal, inclusiv:

• Consumand o gama variata de alimente. Acest lucru poate duce la un microbiom divers, care este un indicator al sanatatii intestinale bune. In special, leguminoasele, fasolea si fructele contin o multime de fibre si pot promova cresterea bifidobacteriilor sanatoase.
• Consumand alimente fermentate. Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, varza murata si chefirul, contin toate bacterii sanatoase, in principal lactobacili, si pot reduce cantitatea de specii care cauzeaza boli in intestin.
• Limitand aportul de indulcitori artificiali. Unele dovezi au aratat ca indulcitorii artificiali, cum ar fi aspartamul, cresc zaharul din sange prin stimularea cresterii bacteriilor nesanatoase in microbiomul intestinal.
• Consumand alimente prebiotice. Prebioticele sunt un tip de fibre care stimuleaza dezvoltarea bacteriilor sanatoase. Alimentele bogate in prebiotice includ anghinare, banane, sparanghel, ovaz si mere.
• Alaptand cel putin sase luni. Alaptarea este foarte importanta pentru dezvoltarea microbiomului intestinal. Copiii care sunt alaptati timp de cel putin sase luni au bifidobacterii mai benefice decat cei care sunt hraniti cu biberonul.
• Consumand cereale integrale. Cerealele integrale contin o multime de fibre si carbohidrati benefici, cum ar fi beta-glucanul, care sunt digerati de bacteriile intestinale in scopul unui risc redus de greutate corporala mare, cancer, diabet si alte tulburari.
• Incercand o dieta pe baza de plante. Dietele vegetariene pot ajuta la reducerea nivelurilor de bacterii cauzatoare de boli, cum ar fi E. coli, precum si a inflamatiei si a colesterolului.
• Consumand alimente bogate in polifenoli. Polifenolii sunt compusi vegetali care se gasesc in vinul rosu, ceaiul verde, ciocolata neagra, uleiul de masline si cerealele integrale. Acestea sunt descompuse de microbiom pentru a stimula o crestere sanatoasa a bacteriilor.
• Luand un supliment de probiotice. Probioticele sunt bacterii vii care pot ajuta la restabilirea intestinului la o stare sanatoasa dupa disbioza. Acestea fac acest lucru „re-insamantandu-l” cu microbi sanatosi.
• Luand antibiotice numai atunci cand este necesar. Antibioticele ucid multe bacterii rele si bune din microbiomul intestinal, contribuind eventual si la rezistenta la antibiotice. Ia antibiotice numai atunci cand este necesar, in urma unui consult medical.